Au venit cu pasi repezi si tremurati ,nici nu mi-au lasat timp sa lungesc clipa placuta a impachetarii ,
Au venit si asa cum mi-am dorit in fundul sufletului meu mi-au adus bucurie ,pace ,incintare si reverie !
Am ajuns (plecati de dimineata) pe seara la gazda ce avea construita casa de oaspeti pe un plat de munte unde se ajungea pe drum serpuit prin padure ,greierii cintau de zor iar de cum am ajuns ne-am apropiat si ne-am imprietenit cu alti oaspeti .
Masa se servea peste o ora asa ca nu am avut nevoie de mai mult ca sa ne imprietenim si sa schimbam impresii .
Luca s-a imprietenit cu Joseph ,un baetel de 8 ani ce tohmai venise cu o zi inainte !
Tare fercit l-am vazut si m-am hranit si eu din fericirea lui .
Apoi fiecare mic dejun a fost o incintare ,piinea proaspata si deasa i-mi aducea aminte de piinea facuta de mama ,masa indestulata si prietenia care se lega muteste intre "cei vechi" si oaspetii ce ajungeau abia mi-au facut placere .
A fost o saptamina de destindere ,de gurmandise si de momente propice de timp de discutie intre noi ,doi .Astfel de momente sint momente privilegiate pentru mine ,momente in care ne redescoperim sentimentele un invers l'autre .
Momente in care ne facem placere ,ne impletim si ne regasim cu moleseala momentelor mult asteptate ,ne dedicam unul altuia si ne aducem aminte de primele noastre zile impreuna .Sint momente pe care le savurez pe indelete cu ochii inchisi in timpul unei plimbari de seara pe potecile umbroase de padure.
Iata citeva amintiri din aceasta saptamina de regasire ,
La Dordogne este nici mai mult nici mai putin asa cum ma asteptam sa fie : o incintare :
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu